Nu-ți scriE viața PRIN cuvinte... scrie cu fapte...
Lea Reinhart (austriacă, 1877–1970)
Arhive pe categorii: arta floral
acuarelă
„Visez să adun și să capturez în lucrările mele tot soarele și multicolorul vieții și al naturii.” artist, Artist Gennady Bernadsky
trandafiri
arta aranjării mesei
„Pentru mine, arta este aranjarea unui anumit lucru, într-o anumită ordine, într-un anumit loc, având în minte un anumit scop”
La o masă nu ar trebui să fie multe feluri de mâncare, dar mesele, toate, nu ar trebui să fie compuse din aceleași alimente, fără sa fie variate. Hrana ar trebui pregătită în mod simplu, într-un mod agreabil, care să stimuleze pofta de mâncare. Mâncați cât mai multe fructe şi legume.
Pentru femeile care gătesc, este o datorie sacră aceea de a învăţa cum să pregătească o mâncare sănătoasă. Se pierd multe suflete din pricina gătitului necorespunzător. Este ne-voie de gândire şi grijă pentru a face o mâncare gustoasa.
Sunt sacrificate vieți pentru a mânca după cum este la modă. Aspectul in general are un impact considerabil asupra psihicului uman.
Bărbații, şi femeile trebuie sa învețe sa gătească.
Încurajați dezvoltarea talentului personal,arta frumosului.
stil de viata
Ai grija sa nu iți flămânzească sufletul.
Poetul german Rainer Maria Rilke (1875-1926) a locuit pentru o vreme la Paris. Pentru a merge la Universitate, în fiecare zi trecea împreună cu o prietenă franțuzoaică pe o stradă foarte aglomerată. La colțul străzii, stătea mereu o cerșetoare care cerea de pomană trecătorilor. Femeia ședea mereu în același loc, nemișcată ca o stană de piatră, cu mâna întinsă și cu privirile ațintite spre pămant. Rilke nu-i dădea niciodată nimic, în timp ce tovarășa sa îi dăruia mereu cîte un bănuț. Cu uimire, într-o bună zi, tânăra franțuzoaică îl întrebă pe poet: „De ce oare nu-i dai niciodată nimic acelei sărmane?” „Ar trebui să-i dăruim ceva pentru suflet, nu pentru trup”, răspunse poetul nostru. În ziua următoare, Rilke a venit acolo cu un minunat boboc de trandafir abia deschis și, așezându-l în mâna cerșetoarei, se prefăcu că plecă. S-a întâmplat atunci ceva neașteptat: cerșetoarea şi-a înălțat ochii, s-a uitat spre poet, s-a ridicat cu greu de jos și, prinzând mâna bărbatului, i-a sărutat-o. Apoi a plecat de acolo, strângând la piept trandafirul. Preț de o săptămână, n-a mai văzut-o nimeni. După opt zile însă, cerșetoarea ședea din nou în obișnuitu-i colț al străzii. Era tăcută și nemișcată ca de obicei. „Oare cu ce o fi trăit în aceste zile în care nu a primit nimic?“
arta mister divin 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.